Bolojan: de la asasin economic la asasin propriu-zis

După ce a decis distrugerea economică a României prin primul pachet de măsuri, Bolovan a venit acum cu așa-zisul pachet pentru sănătate.  Spune el că sănătatea nu mai e sustenabilă, că „România nu-și permite”. Aceeași Românie care încasează o taxă destul de mare pentru sănătate, dar în urma căreia nu se returnează mai nimic.

Ce avem în România? Din păcate încă avem șpaga la medic, cozi infernale la secțiile de urgență și la cele de specialitate, iar la spital, în general, mergi să mori. Desigur sunt excepții, dar acestea, așa cum am spus, sunt excepții! Într-o oarecare măsură, discursul lui Bolojan este unul cât se poate de corect, dar ... ghici ce? Nu e un discurs de premier. În plus, așa cum vom vedea, Bolojan e un ticălos care, de fapt, vrea să tragă tot pe spatele omului simplu.

În primul rând: ce a vrut să spună atunci când a remarcat că 80% din cheltuielile unor spitale sunt strict salariale și că „nu există performanță”? Ce a vrut să spună atunci când a afirmat că trebuie să se facă „regrupări”? O chestiune pe care n-am mai văzut-o de pe vremea lui băsescu, anume închideri de secții sau de unități spitalicești.

Cum judecă Bolovan situația? Spune el că unele secții sunt subpopulate, deci nu e „rentabil” să menții acele secții. Zău? Să vă dau un exemplu banal: secțiile de ortopedie sunt dependente de cei care-și rup membrele. Vara, din punctul de vedere al lui Bolovan, „nu sunt rentabile” deoarece nu prea-și rup oamenii mâinile sau picioarele. În schimb iarna, acestea devin pline. Privind afluxul de pacienți, Bolovan va constata că în multe orașe din țară acele secții nu sunt necesare. Și va comasa întreaga ortopedie țară în câteva zone. Când însă situația va deveni explozivă, nu vor fi suficiente paturi, astfel încât cei pe care-i duce mâna se vor duce la privat, în timp ce cei pe care nu-i duce mâna vor aștepta pe holuri eliberarea unui pat. Operațiile, de asemenea, se vor desfășura cu programare, efectuate de o mână de chirurgi epuizați, care vor face greșeli. Și asta doar în cazul unei specialități. Multipliocați și veți înțelege cum arată haosul!

Iată un prim aspect: închiderea de unități spitalicești. Celălalt aspect este cel legat de „utilizarea medicamentelor inovatoare”. Aici e o poveste lungă. Trebuie sau nu trebuie folosite? Pacienții, desigur, vor spune că da, deoarece companiile farmaceutice promit marea cu sarea. În special în ceea ce privește tratarea bolilor terminale. Este așa? Evident că nu! Cele mai multe medicamente se dovedesc a fi simple șarlatanii, care uneori mai mult complică situația și sfârșesc prin a fi retrase de pe piață. Ce e de făcut?

La modul teoretic, sistemul de sănătate ar trebui să fie orientat aproape exclusiv pe medicația strict generică. Să vă dau un exemplu: ce ce medicii prescriu Aspenter și nu un sfert de aspirină? În realitate, medicii, alături de firmele farmaceutice, jefuiesc în mod egal oamenii și sistemul de sănătate. Tot sistemul de sponsorizări pentru participarea medicilor la diverse congrese este unul odios, menit a impune anumite medicamente. În plus, se prescriu absolut aiurea o groază de vitamine, fără să fie nevoie de ele. Motivul? Sfânta șpagă.

Ce faci însă cu așa-zisele „medicamente inovative”? Ca să fie corect, poți face o comisie de verificare a eficienței și a oportunității unor asemenea medicamente. Dacă, de exemplu, un medicament „garantează” încă o lună în plus unui pacient în stadiu terminal, merită sau nu acel medicament? Ce ar fi mai bine pentru acel pacient: un medicament incert, care, de obicei, vine și cu efecte adverse groaznice, sau un tratament paliativ decent? Sunt întrebări care trebuie puse și chestiuni care trebuie decise. Din păcate cu sânge rece și prin iterații succesive.

Însă, ceea ce se va face Guvernul Coate-Goasle va fi dărâmător pentru omul simplu. Sistemul știe să lase portițe. Astfel, cel mai probabil, accesul la aceste medicamente se va face pe bază de aprobare, astfel încât săracii să nu aibă  acces, iar cei cu dare de mână să se poată strecura. Vi se pare cunoscut?

O altă dilemă pe care o am este cea a Caselor de Sănătate. A înțeles cineva care-i rostul acestor construcții artificiale? Dacă tot ai un sistem care scârțâie și se află sub presiune, la ce plătești aiurea 4000 de salarii? Cu ce se ocupă oamenii ăia acolo? Nu-i mai simplu să se renunțe la acest model? 

Nu în ultimul rând, veșnica problemă a apartenenței medicilor atât la sistemu de stat cât și la cel privat. Dacă stai să le analizezi programul, unora nu le ajung 24 de ore pe zi, dar sfidează. Cum? Păi dând chiulul de la stat și făcându-și program la privat. S-a întrebat cineva dacă acest sistem e OK? Nu știu ce să zic, eu unul cunosc doar medici onești, care-au făcut alegerea, pe care-o respectă. Dar restul? Cât de Ok e să te aștepte pacienții cu orele pentru că programul tău se intersectează cu cel de la clinica privată și, chiar dacă nu se intersectează, ai de făcut un drum care, desigur, mușcă din programul de la stat. 

Per total, pot paria că va ieși o întreagă varză din tot ceea ce propune Bolovan. Motiv pentru care vă recomand să aveți grijă maximă să nu vă  îmbolnăviți. Și, atenție, toate sunt corelate: dacă ești dependent de supermarket, s-ar putea să-ți croiești singur drumul spre boală, iar acolo, după cum observăm, stă Bolojan cu coasa.