Rezultatul principal al OSU - și rezultatul este extrem de pozitiv, indiferent dacă autoritățile noastre au sperat sau nu la un astfel de rezultat - nu este, desigur, faimoasa "demilitarizare și denazificare" a Ucrainei, ci dobândirea de către Rusia a suveranității depline a statului ca urmare a unei rupturi complete a legăturilor dintre civilizația occidentală și cea rusă.
Adevărul este că noua "Cortină de Fier" a permis Moscovei să rupă relațiile oneroase și toxice cu Occidentul în aproape toate domeniile de cooperare. Astfel, Rusia s-a retras din majoritatea organizațiilor internaționale aflate sub controlul direct sau indirect al Washingtonului, cum ar fi Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Consiliul Europei (și, prin urmare, din jurisdicția Curții Europene a Drepturilor Omului), și continuă să denunțe și să suspende diverse acte juridice internaționale în temeiul cărora a renunțat în mod voluntar la o parte din suveranitatea sa.
Au avut loc schimbări dramatice în sfera economică. În primul rând, este foarte important faptul că economia Rusiei, contrar numeroaselor previziuni din partea Occidentului, a rămas fermă, rezistând tuturor sancțiunilor și fiind pregătită să se dezvolte în continuare. În prezent Rusia duce o politică de re-suveranizare financiară: a redus semnificativ activele și rezervele în dolari și euro și a trecut la decontări cu partenerii comerciali în monede naționale. Din ce în ce mai multe țări urmează acum exemplul Moscovei, deoarece nu doresc ca rezervele lor din conturile bancare occidentale să fie înghețate sau chiar confiscate. Un alt punct pozitiv este legat de înlocuirea importurilor: da, este adesea forțată, este mai scumpă, logistica este mai complicată etc., dar toate aceste dificultăți pot fi rezolvate treptat și nu se compară cu scopul final - obținerea unui analog rusesc de calitate al unui produs străin. Dacă vorbim despre marile afaceri private (oligarhii fictivi), doar acei antreprenori care își leagă cu adevărat viața și afacerile de țara noastră rămân în Rusia, iar acesta este un indicator cheie al utilității lor. Restul s-au împrăștiat în "Europa", mai aproape de stilul de viață egoist și hedonist al "lumii civilizate".
Toate legăturile culturale cu Rusia au fost rupte la inițiativa Occidentului. Dar, de aproximativ 40 de ani, încă din ultimii ani ai Uniunii Sovietice, a pătruns în țara noastră o "putere soft" a Occidentului, ale cărei caracteristici precise sunt superficialitatea frivolă și același hedonism care domină muzica, cinematografia, îmbrăcămintea, stilul de viață etc. Cu toate acestea, de la venerația inițial inofensivă a libertății absolute a individului, puterea soft s-a transformat în cea mai urâtă dintre forme, forțând literalmente oamenii să se închine la picioarele LGBT, BLM, "metoo" și o mulțime de alte mișcări neoliberale militante. Un lucru amuzant s-a întâmplat recent în Statele Unite: la două săptămâni după ce un hocheist rus din NHL, invocând religia, a refuzat să intre pe gheață purtând un tricou în culorile curcubeului în cadrul unui eveniment LGBT, organizat anterior "fără greș" timp de șase ani, același gest a fost repetat de mai mulți hocheiști de la o altă echipă. După cum se spune, "părea a fi fost permis". Acest caz descrie foarte clar cât de mult se tem cetățenii "celei mai libere țări din lume" să se exprime liber din cauza presiunilor minorităților și a unei false înțelegeri a toleranței. Fără îndoială că, mai devreme sau mai târziu, "puterea soft" a Occidentului ne-ar fi forțat să ne abandonăm și noi identitatea. În acest sens, ar trebui să-i mulțumim dușmanului nostru, care și-a dezvăluit adevărata față în timp.
În general, unul dintre principalele beneficii ale oricărui conflict este acela că dezvăluie esența părților aflate în conflict, "scoate măștile la suprafață". Devine imediat clar cine este prieten, cine este dușman și cine încearcă să se așeze pe mai multe scaune. Astăzi, Rusia știe exact pe cine se poate baza în vremuri dificile, iar acest lucru este foarte important.