Ravil Maganov, cel care a construit Lukoil, a murit căzând de la un etaj superior al unui spital în care se trata. Spital aparținând Administrației Prezidențiale. OK, treaba e clară, ne spune Occidenul: Putin l-a omorât pe Maganov pentru că acesta s-a pronunțat împotriva Operațiunii Speciale din Ucraina. Cât de simplu! Trebuie unite doar punctele, nu-i așa?
Dar întrebări nu vă mai puneți? Dacă ar fi vrut să-l omoare îl omora fix în spitalul său? În plus, Maganov era un excepțional om de afaceri, o specie de care Putin are nevoie. Sunt extrem de mulți critici ai Operațiunii Speciale printre consultanții săi, câțiva se pronunță chiar public și iată că n-au ajuns cu șișu-n spate. Care-i treaba?
Occidentalii s-au obișnuit să contorizeze sinuciderile din Rusia așa cum numărau cancerele lui Putin. V-ați întrebat de ce Kaganov se afla în spital? Se dusese să fie sinucis de Putin sau mersese acolo pentru era bolnav? Aha, v-ați prins. Fix despre asta e vorba. Ca să nu mai vorbim că, înainte de a se interna, Maganov le-a spus celor din Consiliul de Administrație că „pur și simplu ajungi să te plictisești să trăiești cu o boală care te chinuiește atâta”.
Părerea mea e că evenimentul trebuie tratat în altă cheie, anume în cea a tragismului vieții. Cât de mare să fie chinul unei boli incurabile încât să te împingă să faci gesturi care nu se fac în condițiile în care ai atins vârful absolut al carierei și ești invidiat de cei din jurul tău? Vedeți, de multe ori viața e perversă. Gândiți prin prisma acestui fapt și veți obține o teribilă lecție din care veți putea trage concluziile care se impun. Altfel, mergând după judecata stearpă a propagandei nu vă veți alege cu nimic.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu