Dovada cu AI-ul în sinteza programului de guvernare. Prostia e chiar mai mare!

V-am spus că ăștia sunt proști? Am greșit. Nu-s proști, sunt foarte proști. Așadar, după ce au fost prinși cu mâța-n sac cu „liniile directoare”, o comit acum din nou cu sinteza programului de guvernare. Care, ce să vezi, e scris tot cu AI-ul. Ideea e că, pentru a demonstra asta, nu o să bag fișierul într-un AI cerându-i să-mi detecteze asta, ci voi analiza totul pe îndelete. Așa, ca meseriașii.

La prima analiză, cea a metadatelor, mi-a rezultat că cineva a încercat să șteargă urmele generării AI, dar a făcut-o incomplet. Astfel încât avem chestiuni interesante. 

Prima chestie(și singura care n-are de-a face cu AI-ul) este autorul real al programului de guvernare, adică cel care a stat cu AI-ul ca să-l genereze. Aici, papagalul de Siegfried are dreptate: el n-are habar de nimic. Și spun asta deoarece metadatele ne arată clar că autorul este ... Iuliu Winkler. Acum nu știu exact în ce calitate a compus domnia sa programul de guvernare, dar amprenta este clară. Din câte știu, domnia sa este europarlamentar, iar toate amprentele documentului arată că acesta a fost generat la Guvernul României, unde domnul Winkler pare a avea cont oficial(altfel n-ar apărea numele său în metadate). Poate să lămurească cineva aspectul acesta? Pentru că, indiferent de ce s-ar spune, avem de-a face cu o încălcare gravă a normelor de securitate informatică ale instituției!

După cum am spus, cineva a coafat metadatele și a căutat să nu lase urme. Chiar și-așa, n-a făcut-o complet întrucât iese în evidență eroarea flagrantă: documentul are data creării identică cu data modificării, adică 2026:09:25 09:06:00Z. Iar în câmpul TotalEditTime avem 0(zero). Cu alte cuvinte, tovarășul Winkler a scris cele 35 de pagini ale sintezei instantaneu, salvând înainte ca editorul de text să se prindă de treabă. Motiv pentru care l-aș întreba pe Winkler dacă nu cumva îl mai cheamă și Fulgerică, asta deoarece pare a se mișca mult prea repede. 

Explicația e mult mai simplă. Generatoarele AI „uită” să mai completeze asta, ele generând, de cele mai multe ori, în mod direct XML-urile componente ale documentului. Isteților care, pe viitor, vor încerca să manipuleze metadatele acestea, le spun că există o cheie de control pe care oricum nu le-o dezvălui, iar ei n-au cum s-o știe. Așa că, la următoarea ieșire a lui Vasilică la interval cu un alt AI, o să am rezerve pentru a-i da peste bot cu el!

Partea cea mai hazlie este cea a editării metadatei LastPrinted, care are valoarea 2026:09:25 08:22:00Z. Chestiunea devine de-a dreptul penibilă, întrucât asta sugerează că documentul a fost printat cu 42 de minute înainte de a fi editat! Și, după cum v-am spus la paragraful anterior, de editat a fost editat de Fulgerică Winkler în 0 secunde care, brusc, pare a avea și abilități de salturi în timp. 

De fapt, ce bănuiesc că s-a întâmplat? Ăla care a intrat știa că trebuie să pună date diferite, dar a pus altă valoare la data de print, crezând că modifică data de creare a documentului. Deh, prostie mare. 

Ar mai fi ceva: există o neconcordanță între numărul de pagini reale ale documentului și cel din metadate(35 vs 29), un alt artifact al generatorilor AI. 

Și-aici am terminat partea de analiză a metadatelor.  Să trecem la analiza semantică. În primul rând, toate sloganele din document sunt generate cu AI-ul. De data aceasta nu a mai folosit un AI free(data trecută se folosise Gemini), ci unul plătit. Construcția specifică îmi indică un Claude Sonnet 5, dat implicit de Cowork(și-o să vă explic mai jos de ce). 

Care sunt elementele suspecte? Păi avem așa:

• utilizarea formulelor simetrice rigide, tip „mai puțin/mai mult”
  
• șabloane AI clasice: „campioni regionali”, „lanțuri de valoare”, „parteneriat cu contribuabilul” s.a.m.d.
• generare orientată pe ton pozitiv, un șablon frecvent al AI-ului, menit a nu supăra pe nimeni: „scăderea deficitului fără taxe noi”, „control pe bază de risc” s.a.m.d.
• formulări tip Elevator Pitch, tiparul „trecerea de la A la B” și utilizarea verbelor de stare și a frazelor comprehensive

De ce bănuiesc că s-a folosit Sonnet? Pentru că acesta excelează în formulări tip bullet point, în timp ce modelele de la OpenAI tind să scrie fraze lungi, descriptive și cu mulți conectori(„în pus ...”, „prin urmare...” etc.). 

Cum s-a folosit? Pur și simplu cineva a burdușit o grămadă de documente în cowork și a introdus un prompt de genul „fă-mi un plan de guvernare axat pe reducerea deficitului și rezolvarea problemelor din sistem, fără a impacta populația și ținând cont de prioritățile A/B/C/D. Programul trebuie să cuprindă măsuri din dimeniile ....”.

Și-acum o problemuță pentru securiști, în special pentru ăia de la STS sau de la Securitatea Informației. Deștepții ăștia au băgat în Claude, probabil și multe chestii confidențiale. Problemuța e că Anthropic nu are serverele aici, ci în SUA, iar asta creează niște chestiuni majore în ceea ce privește respectarea normelor europene. Știu că din servilism sunt lăsați să facă asta, dar, tovarăși, de ce nu stați cu ochii pe ei? Vă dați seama câte date personale pleacă de la Guvern către cloud-uri extracomunitare fără ca pe ăia să-i doară undeva? 

Gata, pun punct. Iar mă simt împresurat de prostie!