Un incident ciudat. O patrulă a armatei irakiene din Comandamentul de Operațiuni Karbala a fost atacată din aer în timp ce efectua o misiune de recunoaștere în deșert. Incidentul s-a petrecut lângă al-Nukhaib. Un soldat irakian a fost ucis și alții au fost răniți. Ca urmare a acestui incident, irakienii și-au trimis trupele speciale în vânătoare, iar ca represalii au atacat cu drone baza militară americană din Kurdistanul Irakian.
Există rapoarte contradictorii despre prezența unor trupe de elită americane/israeliene care ar fi efectuat o desantare în acel deșert. Unii oficiali irakieni susțin că americanii caută platforme mobile de lansare a rachetelor iraniene ascunse în deșertul irakian, ceea ce e ilogic.
Sunt însă ipoteze mult mai interesante. Deasupra Irak-ului, în apropierea graniței cu Iranul, antiaeriana iraniană a doborât un F-15 al SUA, incident pe care SUA nu-l recunoaște. Pilotul a reușit să se catapulteze, dar semnalele cu locația par a fi destul de neclare. Pare că desantarea în acea zonă este o operațiune de căutare a pilotului. Zona incidentului însă este departe de granița cu Iranul, în vestul Irakului. A fost oare dobortâ avionul mai devreme? Ciudat. Foarte ciudat.
Pentru a înțelege ce se întâmplă – distrugerea Gazei, războiul cu Iranul, ascensiunea extremismului legat de Muntele Templului în politica israeliană – trebuie să înțelegi sistemele de credință care au contribuit la formarea acestui moment.
RăspundețiȘtergereUnele dintre aceste credințe sunt străvechi, înrădăcinate în profeția iudaică, precum viziunea despre un al Treilea Templu descrisă în Cartea lui Ezechiel. Dar ceea ce a transformat aceste profeții într-o forță geopolitică puternică nu a fost doar teologia evreiască.
A fost modul în care aceste profeții au fost reambalate pentru publicul creștin și integrate în protestantismul american.
Punctul de cotitură a venit odată cu Biblia de Referință Scofield, publicată pentru prima dată în 1909. Prin note de subsol extinse, aceasta a reinterpretat Biblia printr-o lentilă dispensaționalistă, învățând milioane de creștini americani că profeția biblică cerea întoarcerea evreilor în Israel și, în cele din urmă, reconstruirea Templului din Ierusalim.
Potrivit acestei teologii, a Doua Venire a lui Hristos nu putea avea loc până când aceste evenimente nu s-ar fi împlinit.
Această interpretare s-a răspândit prin biserici, seminarii teologice și rețele evanghelice, ajungând în cele din urmă să modeleze mișcări politice puternice precum sionismul creștin. Până la sfârșitul secolului al XX-lea, milioane de evanghelici americani credeau că sprijinirea Israelului nu este doar o alegere politică, ci o obligație biblică.
Grupuri precum Christians United for Israel, conduse de figuri precum John Hagee, au transformat această credință într-o presiune politică organizată la Washington.
Dar originile acestei teologii ridică întrebări mai profunde.
Cyrus Scofield însuși nu era un teolog instruit. Era un fost avocat cu un trecut controversat care, totuși, a ajuns să producă cea mai influentă Biblie adnotată din istoria modernă americană.
Ascensiunea lui Scofield a fost sprijinită de figuri sioniste influente, inclusiv de bogatul avocat newyorkez Samuel Untermeyer, care ar fi contribuit la introducerea lui Scofield în cercuri de elită și la facilitarea publicării și distribuirii Bibliei sale.
Rezultatul este incontestabil: un anumit cadru teologic a prins rădăcini în creștinismul american, unul care leagă sprijinul Statelor Unite pentru Israel de profeția divină și de reconstruirea finală a Templului.
În ultimele două decenii, acest cadru a început să se mute din teologie în realitate politică.
Mișcarea legată de Muntele Templului din interiorul Israelului a crescut semnificativ. Discuțiile despre recâștigarea locului au devenit mai vizibile în politica israeliană. Iar pregătirile asociate ritualurilor antice ale Templului, inclusiv creșterea junincilor roșii pentru ritualurile de purificare, au atras atenție internațională.
În contextul războiului în curs cu Iranul, Tucker Carlson a ridicat o posibilitate îngrijorătoare: ar putea acest război să fie ocazia perfectă pentru Israel de a distruge moscheea Al-Aqsa, de a da vina pe Iran pentru acest lucru și, în cele din urmă, de a putea construi al Treilea Templu?
Indiferent dacă un astfel de scenariu se va materializa sau nu vreodată, ideea mai profundă rămâne.
Dinamica politică la care asistăm astăzi nu a apărut peste noapte. Ea este produsul unei fuziuni de un secol între teologie, geopolitică și influență strategică – un sistem în care profeția a fost tradusă treptat în politică.
Iar odată ce sisteme de credință de asemenea amploare prind rădăcini în interiorul marilor puteri, ele au tendința de a modela istoria în moduri pe care puțini oameni le recunosc pe deplin până mult mai târziu.