Aș fi vrut să scriu de mult chestia asta, dar nu prea am avut timp. E o analiză profesionistă a stării politichiei dâmbovițene, cu ocazia alegerilor pentru Primărie. Știți bine, eu sunt cu terfeleii. Trup și suflet. De aceea postarea asta se face din perspectiva unui tefeleu autentic. Și, indiferent cât de rău i-ați urî, să știți că nu-i ușor nici pentru ei.
S-ar putea spune că tefeleii își trăiesc momentul deoarece, iată, e supraofertă de ăștia de-ai lor. Ciucu, teoretic, ar trebui să fie favoritul lor, doar e omul în care are încredere Bolovan, iar tefeleii sunt morți după Bolovan. Doar că, vedeți dumneavoastră, Ciucu ăsta, cu toate că știm de unde vine, cam aduce a pesedist și asta e deranjant. Atât de deranjant încât, un tefeleu care se respectă nu-l bagă în seamă nici dacă-i spune Bolojan că-i kosher. Tefeleul e vigilent, nu se lasă el dus așa, cu una cu două.
Vine apoi Băluță. Cu toate că nu vă va veni să credeți, ăsta e mult mai preferat de-un tefeleu decât Ciucu. Chiar dacă e pesedist, Băluță se comportă ca un infiltrat userist în PSD. Om la 50 de ani se îmbracă precum puștan căzând într-un ridicol absolut. Știu, e semn serios de dileală, dar asta-l valorizează în fața neomarxiștilor, considerându-l mai de-al lor. Dacă-l iei la scuturat, la modul sincer, Băluță urinează pe PeSeDeu. Pentru el puterea e totul și, dacă știe că ar avea șanse, s-ar duce și la comuniști și la fasciști în același timp, menținându-și aceeași doză de penibilitate. Deci, din punctul ăsta de vedere, Băluță e perfect digerabil pentru un tefeleu.
Dar, stați, că acum creștem puțin tensiunea întrucât îl aducem în discuție pe Drulă. Suav precum o drujbă stricată, hazliu ca un lemn de care te împiedici și inspirat precum o glugă de coceni, Drulă pare a fi, de departe, preferatul tefeleului. De pe afișe, uitându-te-n ochii lui, vezi, vorba filmului, „Space, the final frontier”. Nimic nu-i trădează vreun fir de inteligență astfel încât, pentru un tefeleu, asta e o garanție a seriozității și încrederii. Iar dacă mai punem și că Drulă e alesul lui Fritz, zis și Terminatorul Timișoarei, și al lui Nicu Psihicu, atunci pară am, avea idealul de tefeleală în persoană.
Doar că, în ciuda faptului că vă gândeați că am epuizat, vă spun că vă înșelați. N-am atins încă extazul tefeleului. Și uite-așa urcăm pe scară la dimensiunea maximă a penibilului, anume la ... Ciceală. N-are cum să nu-ți placă Ciceală, e o poiezie(sic!)! Mai strâmbă decât Țoiu sau Buzoianu(DA, SE POATE!), mai varză decât Moșteanu(DA, SE POATE!), mai nulă decât Cioloș(DA, SE POATE!), mai dusă cu pluta decât Mucușor(DA, SE POATE!), mai aberantă decât Bolojan(DA, SE POATE!) și mai tăvălită prin ideologia neomarxistă decât toți idioții la un loc, nu doar cei prezenți, ci și cei viitori! DA, SE POATE! Știți cum e Ciceală? Dacă Soros ar fi avut puterea să-și facă de la zero un om, atunci acel om ar fi fost o miime din Ciceală în accepțiunea lui Soros. Soros însuși nu poate realiza că există pe lumea asta cineva infinit mai Sorosist decât el însuși. Și-abia acum tefeleul nostru răsuflă ușurat precum musca de rahat cufundată într-o balegă puturoasă și aburindă. „DA, SE POATE!” - își spune tefeleul simțindu-se atât de compatibil în prostie și-n toate defectele cu Ciceală încât aproape juisează doar privind-o, ascultând-o, bucurându-se de prezența-i gheboasă. Uneori, sincer să fiu, nici nu pot realiza că poate exista așa ceva. Dar văzând-o primesc un damf atât de puturos și violent încât simt că mă apucă vomele în același timp pe toate părțile posibile, dacă mă înțelegeți.
Ei bine, judecând superficial veți spune că tefeleul e fericit, doar poate să aleagă dintre ai lui, cu o unică excepție. Dar tefeleul nu e fericit: cu un ochi râde și cu un celălalt plânge, vorba basmului. Îi place când vede cum scena politică s-a transformat într-un puroi, într-o septicemie în care el se simte ca-n sânul bubos al mă-sii. Dar, pe partea cealaltă, vin calculele. Ca bolojanian destoinic l-ar vota pe Ciucu, dar Ciucu nu-i de nivelul ălorlalți, așa că l-ar vota cel mai bine pe Băluță, dar Băluță e de la PeSeDeu, așa că l-ar vota cu tot sufletul pe Drulă, dar tracțiunea sa principală e la Ciceală. Ar vota-o pe Ciceală, dar ce te faci dacă-i ia aiurea voturi lui Drulă. Și l-ar vota pe Drulă, dar dacă ia voturi de la Bălușă și ajunge Nenumibila primăreasă??? Uite-așa în scoate din calcul pe Ciucu, dar tot trece nehotărât de la unul la altul, neștiind pe cine să pună ștampila și întrebându-se cu disperare: „Eu alegător, eu apropritar, eu cu cine votez?”
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu